News Flash:

Traditii culinare si nu numai de Paste

2 Mai 2013
1534 Vizualizari | 0 Comentarii
In satele din Marginimea Sibiului, in Joia Mare, femeile vopsesc ouale cu culori obtinute natural din coji de ceapa sau sfecla rosie, iar in Vinerea Mare se tine post negru si nu se pune mana pe cuie si ciocan, acestea fiind folosite la rastignirea lui Iisus.

In judetul Sibiu, mai ales in zona rurala din Marginimea Sibiului, traditiile si obiceiurile de Paste sunt inca respectate cu sfintenie.

Obiceiurile incep inca din sambata de dinaintea Floriilor, cand toata lumea merge la biserica cu crengi de salcie care, odata sfintite, sunt duse in cimitir, asezate in case, in grajdurile animalelor pentru a aduce belsug. "Exista credinta ca ramurile de la Florii aduc rodire si belsug oriunde ar fi asezate - in gradini, pe ogoare, in livezi, in staule, cotete, stupi. Crengile de rachita sau de salcie aduse de la biserica se pastreaza la icoane ori sub stresinile caselor si se aprind cand trebuie alungati norii aducatori de grindina. Tinerele fete culeg diferite flori si ramurele de mar inflorit pentru a fi ferite de rele si iubite de feciori", explica Mirela Cretu, muzeograf in cadrul Complexului National Muzeal Astra din Sibiu.

Traditia populara, care spune ca ouale se vopsesc in Joia Mare, este in continuare respectata in majoritatea caselor.

In localitatea Rasinari din Marginimea Sibiului, in timp ce femeile vopsesc ouale, barbatii spala slanina obtinuta din porcul de la Craciun. "Dupa ce se taie porcul, slanina este pusa in sare pentru doua saptamani. Ea isi ia cata sare ii trebuie, apoi este pusa la fum. In Ardeal, pentru omul care merge la muncile campului, slanina este esentiala. Nu te poti duce la camp cu orice fel de mancare, ca sta in soare si se strica, asa ca la camp se mananca paine, slanina, ceapa sau rosii. Traditia spune ca slanina nu trebuie inceputa decat la primul tunet, care, de obicei, e primavara, in preajma sarbatorilor. In Joia Mare se spala slanina cu apa si zeama de varza in proportii egale, apoi se usuca si se da cu boia. Se pune apoi in camara la loc racoros. Se spune ca slanina astfel pregatita tine mai mult si ajunge toata vara", spune Ioan Badiu, localnic din Rasinari si proprietarul unei pensiuni in care turistii sunt asteptati de Paste cu mancaruri traditionale.

In timp ce Ioan Badiu spala slanina asa cum cere traditia, sotia sa, Maria, vopseste ouale. "Noi le coloram natural, cu culori obtinute din coji de ceapa, sfecla rosie, varza rosie, spanac. De exemplu, facem oua rosii cu coji de ceapa rosie, facem oua galbene cu coji de ceapa alba, facem oua de un alt rosu cu sfecla rosie si oua violet cu varza rosie", detaliaza Ioan Badiu.

El povesteste ca vopsitul oualor si spalatul slaninii sunt singurele lucruri pe care gospodarii au voie sa le faca in Joia Mare, dupa care se pregatesc de Vinerea Mare, zi de priveghi. "In Vinerea Mare se ajuneaza, adica se tine post negru, cine poate. Nu e voie sa pui mana pe cuie si ciocan, pentru ca Iisus a fost rastignit pe cruce cu cuie si ciocan. Nu e voie sa mananci nimic cu otet, pentru ca Mantuitorului i s-a dat sa bea otet, si nu e voie sa mananci urzici, pentru ca a fost lovit cu urzici", povesteste Ioan Badiu.

Vineri seara se merge la biserica si se participa la slujba speciala din Vinerea Mare, se inconjoara biserica.

Ioan Badiu spune ca treburile casei se mai fac in Sambata Mare, cand barbatii curata curtile, matura la porti, iar femeile gatesc.

Sambata, la ora 24.00, bat clopotele si toti localnicii se indreapta catre cele trei biserici din sat. Inainte de a pleca de acasa, toata lumea aprinde luminile in curti, care vor ramane asa toata noaptea, fiind o noapte de priveghere. Dupa ce se termina slujba de Inviere, oamenii, cu lumanari aprinse, se indreapta catre cimitir. "Este o mare de oameni cu flori si lumanari aprinse in cimitir. Nu exista mormant la care sa nu fie cineva", spune Ioan Badiu.

In prima zi de Paste, danseaza formatia de Calusari si prezinta un spectacol, dupa care are loc o hora sateasca. "Chiar daca jocul calusarilor e specific pentru Oltenia, datorita transhumantei s-a impus si la noi. In prima zi de Paste toata lumea sta acasa, nu se fac vizite. Este o sarbatoare pentru familie. Vizitele se fac a doua zi, cand se merge cu stropitul. Este un obicei pe care noi l-am preluat de la sasi", explica Ioan Badiu.

El afirma ca feciorii trebuie sa rosteasca niste cuvinte traditionale atunci cand stropesc fetele: "Am auzit ca aveti o floare in fereastra/Am venit sa o udam sa nu se ofileasca/Floarea sa-nfloreasca, sa creasca/ La multi ani sa traiasca".

Parte a traditiei de sarbatori este si pelerinajul din prima zi de Paste. Acesta are loc in municipiul Sibiu, dupa slujba de pranz. Credinciosi de la toate bisericile se indreapta catre Catedrala si de acolo pornesc intr-un pelerinaj prin toata zona centrala a municipiului. "Prin acest pelerinaj vrem sa raspandim bucuria Invierii in tot orasul. Invierea este o sarbatoare a tuturor, nu numai a celor din biserici. Mii de oameni participa anual la acest pelerinaj, astfel incat trotuarele sunt neincapatoare", spunea recent Mitropolitul Ardealului, IPS Laurentiu Streza, care va conduce pelerinajul de Paste.

sursa: mediafax
Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

joia mare slanina sambata mare
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Culinar.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1712 (s) | 23 queries | Mysql time :0.025748 (s)