News Flash:

De ce se mananca peste de Florii

18 Aprilie 2019
1879 Vizualizari | 0 Comentarii
Newsletter
BZI Live Video Divertisment
Video Monden
Muzica Populara Curs valutar
EUR: 4.7612 RON (+0.0011)
USD: 4.2560 RON (-0.0195)
Horoscop
berbec
taur
gemeni
rac
leu
fecioara
balanta
scorpion
sagetator
capricorn
varsator
pesti

Ortodocsii praznuiesc, duminica, Floriile sau Duminica Stalparilor, cea mai importanta sarbatoare care vesteste Pastele, rememorand intrarea lui Iisus in Ierusalim si sarbatorindu-i, totodata, pe cei cu nume de flori. In acest an, sarbatoarea este pe 9 aprilie si se celebreaza in duminica dinaintea Pastelui. Romanii urmeaza mai multe traditii si obiceiuri.    

Sarbatoarea intrarii Domnului in Ierusalim a fost suprapusa peste cea a zeitei romane a florilor, Flora, de unde si denumirea populara pe care a primit-o. Astfel, pe langa sarbatoarea crestina a intrarii Mantuitorului in Ierusalim au aparut si nenumarate obiceiuri si traditii, atat in mediul rural, cat si in cel urban, cele mai multe de sorginte pagana.

De exemplu, de Florii se obisnuieste sa se faca "de ursita", astfel ca fetele aflau, prin diverse procedee, daca se vor casatori sau nu in acel an. Tot de Florii, martisorul purtat pana in aceasta zi se pune pe ramurile unui pom inflorit sau pe un maces, iar zestrea se scoate din casa pentru aerisire.

Inaintea sarbatorii, fetele nemaritate din Banat si Transilvania obisnuiesc sa puna o oglinda si o camasa curata sub un par altoit. Dupa rasaritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite in farmece pentru noroc in dragoste si sanatate.

De asemenea, la miezul noptii se fierbe busuioc in apa, iar dimineata fetele se spala pe cap cu aceasta fiertura, ca sa le creasca parul frumos si stralucitor. Ce ramane se toarna la radacina unui par, in speranta ca baietii se vor uita dupa ele, ca dupa un copac inflorit.

In popor se mai spune ca cine indrazneste sa se spele pe cap in ziua de Florii fara apa descantata si sfintita risca sa albeasca.

La toate popoarele crestine pot fi intalnite diferite obiceiuri, unele chiar similare celor de la noi, majoritatea avand in prim-plan palmierul sau salcia. Aceste traditii nu au nimic in comun cu spiritul crestinesc al praznicului Intrarii Mantuitorului in Ierusalim.

Crestinii praznuiesc Intrarea Mantuitorului in Ierusalim participand la Sfanta Liturghie, impodobind cu ramuri de salcie sfintita icoanele, usile si ferestrele gospodariilor lor si pastrand randuiala postului. Aceste ramuri sfintite se pastreaza peste an, fiind folosite cu credinta la tamaduirea diferitelor boli. Oamenii obisnuiesc si sa infiga aceste ramuri in straturile proaspat semanate, sa le puna in hrana animalelor sau sa le aseze pe morminte. Ramurile verzi simbolizeaza castitatea, dar si renasterea vegetatiei, amintind totodata de ramurile cu care a fost intampinat Iisus la intrarea in Ierusalim, in aceasta zi.

In sambata dinaintea Floriilor, femeile din unele zone ale tarii aduc ofranda de pomenire a mortilor impartind placinte de post. Tot in sambata Floriilor se mai facea un ceremonial complex numit Lazarita, dupa modelul colindelor, la care participau doar fetele. Una dintre fete, numita "Lazarita", se imbraca in mireasa si colinda, impreuna cu celelalte, in fata ferestrelor caselor unde erau primite. Lazarita se plimba cu pasi domoli, inainte si inapoi, in cercul format de colindatoarele care povestesc, pe o melodie simpla, drama lui Lazar sau "Lazarica": plecarea lui Lazar de acasa cu oile, urcarea in copac pentru a da animalelor frunza, moartea neasteptata prin caderea din copac, cautarea si gasirea trupului neinsufletit de catre surioarele lui, aducerea acasa, scaldatul ritual in lapte dulce, imbracarea mortului cu frunze de nuc si aruncarea scaldei mortului pe sub nuci.

In trecut, ramura de salcie sfintita era folosita si in scopuri terapeutice. Oamenii inghiteau matisori de pe ramura de salcie pentru a fi feriti de diferite boli, iar batranele se incingeau cu salcia ca sa nu le mai doara salele.

De asemenea, exista si obiceiul ca parintii ii loveasca pe copii cu nuielusa de salcie cand veneau de la biserica, pentru a creste sanatosi si intelepti.

De Florii, arabii aprind candele, impodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii impletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiati sa isi daruiasca ramuri de salcie in aceasta zi.

De Florii se mananca peste, aceasta fiind a doua dezlegare din postul Pastelui, dupa cea din ziua Bunei Vestiri. Biserica ortodoxa da dezlegare la peste, pentru ca se spune ca in aceasta zi Iisus ar fi cerut sa manance peste. In popor se spune ca pestele consumat in aceasta zi are puteri tamaduitoare si cine mananca se va lecui de orice boala.

In ziua de Florii, oamenii duc la biserica ramuri de salcie, care sunt sfintite si puse apoi la icoane, la pomii fructiferi pentru a-i ajuta sa rodeasca sau la usa casei pentru a fi protejata tot anul. Conform credintei, ramurile ajuta la tamaduirea bolilor, la belsug in gospodarie si sunt pastrate pe tot parcursul anului, pana la urmatoarea sarbatoare de Florii.

In jur de 1, 5 milioane de romani isi sarbatoresc onomastica. Dintre cei sarbatoriti, aproape 900.000 sunt femei, arata statisticile. Cele mai intalnite nume la femei sunt Viorica, Florentina, Florica. Sunt si romance cu nume mai rare, precum Garofita, Micsunica, Panseluta sau Crizantema.

La barbati sunt sarbatoriti cei care poarta numele de Florin, Viorel, Florian, cel mai des intalnite, precum si cei botezati Trandafir, Bujor, Margarit sau Crin.

Traditia spune ca asa cum va fi vremea de Florii, tot asa va fi si in prima zi de Paste.
 

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

obiceiuri florii peste florii
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Culinar.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1590 (s) | 34 queries | Mysql time :0.021756 (s)