News Flash:

Cand se vopsesc ouale de Paste, cand se face cozonacul si cand este absolut interzis sa coci! Traditii si obiceiuri

24 Aprilie 2019
6435 Vizualizari | 0 Comentarii

Pastele reprezinta pentru gospodine o adevarata provocare. Au de facut celebra curatenie generala, dar si de pregatit preparatele delicioase care vor incanta oamenii dragi din preajma lor. In obiceiurile mostenite de-a lungul vremurilor, exista un ritual de pregatire ale acestor lucruri. Astazi este miercurea mare, ziua cand mai ai voie sa faci treburi casnice si sa speli, caci de maine, lucrurile se schimba!

Daca pana acum au fost ocupate sa faca curatenie in case si in curti, de joi gospodinele lasa matura jos si incep sa pregateasca masa de Pasti. Traditia spune ca Joia Mare, numita si Joia Patimilor, este ziua in care gospodinele vopsesc ouale in rosu sau in alte culori, dupa preferinta. Culoarea rosie este insa cea mai folosita deoarece reprezinta sangele lui Iisus Hristos, rastignit pe cruce, pentru mantuirea omenirii. Se spune ca daca ouale sunt inrosite in Joia Mare, nu se strica tot anul.

Vopsitul oualor de Paste se realizeaza de obicei in joia sau sambata din saptamana de dinaintea Pastelui, niciodata in Vinerea Mare. In prima zi de Paste, oul se ciocneste numai cap in cap (varfurile ascutite), aceasta operatie fiind facuta prima data de barbat, care este capul familiei.

Folclorul conserva mai multe legende crestine care explica de ce se inrosesc ouale de Pasti si de ce ele au devenit simbolul sarbatorii Invierii Domnului. Una dintre ele relateaza ca Maica Domnului, care venise sa-si planga fiul rastignit, a asezat cosul cu oua langa cruce si acestea s-au inrosit de la sangele care picura din ranile lui Iisus. Domnul, vazand ca ouale s-au inrosit, a spus celor de fata: „De acum inainte sa faceti si voi oua rosii si impestritate intru aducere aminte de rastignirea mea, dupa cum am facut si eu astazi”.

In traditia populara de la noi, oul rosu de Pasti simbolizeaza sangele Domnului si ar avea puteri miraculoase, de vindecare, de indepartare a raului, fiind purtator de sanatate, frumusete, vigoare si spor. Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru se fac in amintirea celor care au murit. Ouale inchistrite sunt simbolul Mantuitorului, care a iesit din mormant si a inviat, precum puiul din gaoace.

In cultura populara, ziua in care se inrosesc ouale este joia din saptamana patimilor, cunoscuta si sub denumirea de Joia Mare. Se spune ca ouale inrosite in aceasta zi, nu se strica tot timpul anului. De asemenea, oamenii cred ca ouale rosii duse la biserica si sfintite, daca sunt ingropate intr-o gospodarie, aceasta este ferita de grindina si piatra.

La tarani mai exista traditia ca, in dimineata din duminica Pastelui, sa-si spele fata cu apa noua sau apa neinceputa in care pun un ou rosu, avand credinta ca astfel vor fi tot anul frumosi si sanatosi ca un ou rosu. Dupa consumarea oualelor, cojile rosii sunt pastrate pentru a fi puse in brazde, la arat, crezandu-se astfel ca pamantul va da rod bun.

Vopsitul lor avea loc in joia din saptamana de dinaintea Pastelui, insa, niciodata in Vinerea Mare.

Traditia populara mai spune ca ouale rosii sunt considerate pazitorii casei si tocmai de aceea nu trebuie sa lipseasca. In acelasi timp, oul simbolizeaza viata eterna, fertilitatea, renasterea si norocul. In Antichitate, ouale erau vopsite in diferite culori si oferite cu ocazia venirii primaverii, simbolizand astfel revenirea naturii la viata, urmata de explozia cromatica specifica.

In Vinerea Mare, potrivit crestinortodox.ro, acestei zile i se spune si Vinerea Seaca, pentru ca batranele tineau post negru, iar seara, la Denia Prohodului Domnului, luau anafura de la biserica. Dupa cantarea Prohodului Domnului se inconjoara de trei ori biserica de tot soborul, cu Sfantul Epitaf, care apoi este asezat pe masa din mijlocul bisericii.La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumanari si-si jelesc mortii. La sfarsitul slujbei, era obiceiul ca preotul sa imparta florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac.

In Vinerea Mare nu se coace niciodata! Altfel se spune ca produsul nu este binecuvantat. Ca ii arzi mainile Maicii Domnului! Nu faci paine, nu faci cozonac, nu gatesti, ci mergi la Biserica si iti dedici ziua meditatiei interioare.

Cozonacii se fac fie in Joia Mare, dupa ce ai terminat cu ouale, fie sambata dimineata.

Alte variante sunt de a face cozonacii in avans si de a-i congela. Ei isi vor pastra prospetimea, iar tu vei avea mai mult timp de pregatit masa de Paste.

Sarbatori binecuvantate!

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

oua pasti
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Culinar.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1631 (s) | 23 queries | Mysql time :0.013736 (s)