News Flash:

ATENTIE! OTRAVA vanduta in loc de salata de icre

18 Februarie 2015
3603 Vizualizari | 0 Comentarii
Ei bine, pe langa icre, care pot fi continute intr-o proportie de 13% sau 20%, salata de icre din comert mai poate contine, in functie de retete,  apa carbogazoasa (15%), ceapa (5%), sare, ulei vegetal, precum si acidifiantii E 330 sau acid citric si acid lactic, conservantii E 200 si E 211 sau sorbat de potasiu, dextroza sau concentrat de lamaie, agentii de ingrosare E 412 si E 415 sau E 1414, E 1450 si E 466, guma xantan, arome si colorant natural (carmin).

E 330 sau acidul citric
Nu ar fi nicio problema cu acidul citric natural prezent in alimentatia noastra, problema este ca aditivul artificial E 330, avand in vedere modul de producere a sa, prin folosirea acidului sulfuric, se crede ca ar contine mucegai si sulf/sulfiti, care nu sunt filtrati complet in cadrul procesului de productie.

Dioxidul de sulf si alti sulfiti sunt printre aditivii alimentari care ar produce astm si alergii. Pentru majoritatea oamenilor, sulfitii nu sunt nocivi, dar persoanele alergice la aspirina sau cele care sufera de astm pot avea reactii severe.
Acest acid organic iti poate topi dintii, daca il tii mult in gura, sau daca esti un mare consumator de bauturi racoritoare. Aditivul este folosit in alimente, bauturi racoritoare, bere, producerea vinului si a branzei, prevenind dezvoltarea bacteriilor si dand aroma prajiturilor, biscuitilor, supelor, sosurilor etc.

E 200 (conservant) – acidul sorbic
Acidul sorbic este folosit in multe alimente descrise ca fiind ”naturale”. Desi sorbatii exista in mod natural in anumite fructe, sorbatii de uz comercial sunt produsi in mod sintetic. Este una dintre substantele recomandate a se evita, alaturi de benzoati, sulfiti, nitrati/nitriti si propionati.
Sorbatii au fost asociati cu astmul, diverse eczeme, dermatite de contact, iritatii ale ochilor, iritatii nazale si glosodinie (senzatia de arsura a cavitatii bucale), precum si cu o serie de reactii intolerante precum simptome de iritatii intestinale si probleme de comportament la copii.
Sorbatii sunt prezenti intr-un numar urias de produse alimentare, dar si in produse farmaceutice precum tablete, siropuri, picaturi pentru nas si urechi, solutii pentru lentile de contact, diverse lotiuni si cosmetice. Dermatitele si alte iritatii cauzate de aceste produse sunt foarte bine documentate.

E 202 – Sorbat de potasiu
Este un compus chimic, obtinut din reactia chimica dintre hidroxidul de potasiu si acidul sorbic, folosit in industria de panificatie ca alternativa la drojdie. Este folosit si la prepararea produselor de carne uscata, cascaval, cidru de mere si multe altele, ca si conservant chimic.
Efectele folosirii pe termen lung a acestei substante sunt greata, voma si deranjamente gastrice.
Exista risc de reactii alergice atunci cand produsele care il contin sunt folosite pentru ingrijirea pielii. Ingerarea prelungita a conservelor care contin acest conservant poate conduce la deficiente nutritionale, precum imposibilitatea absorbtiei nutrientilor din alimente.

E 211 – benzoatul de sodiu, conservant
Acest compus este adaugat in bauturile racoritoare ca si conservant si agent de distrugere a bacteriilor. Fundatia Astmului si Alergiei din SUA afirma ca un numar mare de persoane sufera de reactii alergice la acest produs.
Asociatia Bauturilor din America raporteaza o alta problema majora referitoare la acest conservant, folosit in producerea bauturilor. Bauturile in care se folosesc acidul ascorbic impreuna cu benzoatul de sodiu, cand sunt usor incalzite, prezinta riscul ca cele doua substanse sa se combine si sa dea nastere unui compus care cauzeaza cancer, numit benzen.
Benzoatul de sodiu priveaza celulele de oxigen si ataca sistemul imunitar.
Acest ”sufocant silentios al celulelor” se gaseste in mii de produse, chiar si in alimente etichetate drept ”naturale 100%”.
In timp ce acidul benzoic poate fi gasit in stare naturala, in cantitati mici, in multe fructe, benzoatul de sodiu este sintetizat in laborator.
Parkinsonul, bolile neuro-degenerative si imbatranirea prematura au fost atribuite acestui conservant.

E 412 – Guma de Guar
Denumiri alternative: Gyamopsis Tetragonolobus, faina de Guar, Guaran
Este folosita ca agent de ingrosare, stabilizator
Se extrage din pastaile de guar, o planta care este cultivata in principal in India si Pakistan.
Poate fi gasita in produsele de patiserie, cereale, bauturi pe baza de fructe, fructe inghetate, iaurt, kefir, inghetata etc.
Consumata in cantitati mari, fara suficienta apa, poate conduce la umflarea si blocarea gatului. Ca si alte produse care contin cantitati mari de fibre, poate produce flatulenta si crampe abdominale. De asemenea, poate cauza alergii persoanelor sensibile.

E 415 – guma de Xanthan
Este un polizaharid natural, secretat de bacteria Xanthomonas campestris, din zahar si melasa.
Se foloseste in alimentatie ca agent de ingrosare, stabilizator si emulsificator.
Concentratiile ridicate pot provoca flatulenta si crampe, ca urmare a fermentatiei produse de microflora intestinala.

E 1414 – Fosfatul de diamidon acetilat
Este amidon modificat chimic.
Fosfatii de amidon sunt stabili impotriva caldurii si acizilor.
Poate contine amidon modificat genetic, dar nu este etichetat in acest sens.

E 1450 – amidon octenil succinat de sodiu
Este folosit ca emulsificator. Se obtine prin reactia amidonului cu acid succinic si octanol.
Este continut in majoritatea spumelor.

E 466 – Sodiu carboximetil celuloza
Este folosit ca agent de ingrosare, stabilizator, emulsificator.
Se obtine din celuloza, principalul polizaharid din toate structurile plantelor.
Poate produce diaree si cancer.

Dextroza
Este un monozaharid, la fel ca si glucoza si fructoza.
Nivelul ridicat de zaharuri din organism afecteaza sistemul imunitar, dezhidrateaza celulele si priveaza corpul de electroliti deosebit de importanti, precum potasiul, magneziul, calciul si sodiul, conducand la moartea celulara si producerea de spasme musculare.
Scade nivelurile de crom, cupru,zinc si alte minerale din organism, care ajuta celula sa fie sensibilia la insulina, conducand la rezistenta membranei celulare in fata insulinei.
Induce divizarea si dezvoltarea celulelor canceroase .
Creaza enzime glicolitice avansate, care vatameaza tesuturile.
Scade nivelul de antioxidanti din organism.
Inhiba hormonul uman de crestere si ridica nivelul de cortizol.
Conduce la obezitate si multe alte afectiuni.

Acidul lactic
Face parte din aditivii alimentari ”buni”, controland aciditatea din bauturile carbonatate, echilibrand aciditatea din branza si pastreaza maslinele proaspete.

Colorant natural – carmin
Acesta este un praf natural care se obtine prin zdrobirea carapacei gandacului femela Dactylopius coccus Costa, originar din America de Sud. Aceste insecte sunt crescute mai ales in Peru si Insulele Canare, pe plantatii cu o anume specie de cactus. Sunt uscate la soare,apoi zdrobite si puse in alcool, pentru obtinerea acidului carminic. Este cunoscut ca fiind un agent alergen, insecta provocand alergii puternice la unele persoane, dar in rest nu sunt cunoscute alte riscuri pentru sanatate.

Intre 13 si 20% icre, 15% apa, 5% ceapa, sare, ulei si restul de 40 % tot felul de alte substante, mai bune sau mai rele. Nu ar fi mai sanatos, oare, sa cumparam niste peste cu icre din piata si sa le preparam noi, cum le facea mama acasa?

sursa: votp info

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

salata icre aditivi alimentari e-uri alimentatie sanatoasa sanatate
Distribuie:  
Loading...

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2018 - Culinar.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.1751 (s) | 34 queries | Mysql time :0.026267 (s)