News Flash:

Ajunul Craciunului, se deschide ciclul celor 12 zile sacre. Ce nu e bine sa faci pentru a nu alunga norocul

24 Decembrie 2018
1093 Vizualizari | 0 Comentarii

Traditii si semnificatii in Ajunul Craciunului. Ce este interzis sa faci pe 24 decembrie daca vrei sa ai belsug in 2019. Vine Craciunul, insa inainte de ziua in care ne bucuram de Nasterea Domnului, pe care o sarbatorim cu daruri sub brad si cu bucate alese, trebuie sa trecem de Ajun. Acesta este momentul in care facem ultimele pregatiri, insa, pe de alta parte, trebuie sa tinem cont de superstitiile care ne-au ramas mostenire, pentru ca totul sa ne mearga bine.

1. O superstitie ne invata ca in noaptea de Craciun nu trebuie sa deschidem usa nimanui pentru ca ne va zbura norocul din casa.

2. Nu este bine ca noaptea de Ajun sa te prinda in grajdul plin cu fan si cu atat mai mult sa dormi in fan, pentru ca acum boii prind glas omenesc si povestesc despre Nasterea Domnului, iar acest lucru trebuie sa fie ascuns urechilor si privirii oamenilor.

3. Se spune ca pentru a avea noroc, in decursul vietii, nu trebuie sa mananci nimic in ajun de Craciun. Mai mult, in ziua de Ajun cand gospodinele ies prima data in curte trebuie sa adune cateva surcele pe care mai apoi sa le imprastie prin casa, aceste surcele se numesc "pui".

4. Cei care cresc albine nu trebuie sa dea nimic din casa in ziua de Ajun, pentru ca albinelor sa le meraga bine si sa nu le piarda la roit, conform click.ro.

5. In Ajunul Craciunului nu se bea rachiu, intrucat se spune ca aceasta a fost inventat de diavol, care apoi isi bate joc de cel ce-l bea, zicand ca rachiul are intaietate inainte tuturor bucatelor.

6. Traditia spune ca in Ajunul Craciunului nu e bine sa te bati, nici macar in gluma, cu cineva, caci faci buboaie peste an.

In credinta populara, sarbatoarea magica a Nasterii Domnului a adus o serie de obiceiuri care sunt respectate cu sfintenie pentru sanatate si spor in case. Astfel, in ziua de Ajun, pe 24 decembrie, toate pregatirile pe care le fac gospodinele de la sate au un scop magic: ele vor sa stimuleze belsugul casei.

Cel mai important dintre acestea este pregatirea „copturilor” - turtele, covrigii si colacii, ce se vor imparti, fie ca daruri pentru colindatori, fie ca ofranda pentru morti. In ajunul Craciunului exista superstitia sa nu se bea rachiu, intrucat se spune ca aceasta a fost inventat de diavol, care apoi isi bate joc de cel ce-l bea, zicand ca rachiul are intaietate inainte tuturor bucatelor.

Se deschide ciclul celor 12 zile sacre

In Ajunul Craciunului, pe inserat, in multe sate si orase din tara incepe colindatul, forma straveche de vestire a Nasterii Mantuitorului Iisus, care deschide ciclul celor 12 zile sacre de la cumpana dintre ani. Din seara Ajunului si pana in zilele Craciunului, copiii merg la colindat: “Steaua”, “Craii”, “Viflaimul” sunt doar cateva dintre cantecele dedicate sarbatorii. Copiii merg pe la neamuri si vecini, vestind prin cantecele lor nasterea Pruncului Iisus. Cele mai frecvente cantece de stea au continut religios: “Trei pastori se intalnira”, “O, ce veste minunata”, “Steaua sus rasare”. “Darurile primite de copii – merele, covrigii, nucile  sunt ofrande simbolice, cu semnificatie crestina si precrestina, exprimand sincretismul datinilor romanesti de la Craciun. Covrigii si colaceii sunt simbolul graului, expresie a rodniciei – dintr-un bob se naste un spic – dar este concomitent si “trupul Domnului” din Sfanta impartasanie. Prin forma lor rotunda, alaturi de colacul de Craciun, ei amintesc de forma discului solar, celebrat prin jertfe alimentare in credintele precrestine legate de cultul Soarelui, aflat in criza cosmica la solstitiul de iarna. Nucile intruchipeaza, prin miezul lor, Crucea Domnului, iar merele amintesc de rascumpararea pacatului originar, dar si de perfectiunea frumusetii care invinge timpul”, explica Doina Isfanoni, cercetator etnolog la Muzeul Satului “Dimitrie Gusti” din Capitala.

Ajunul Craciunului: Daruri pentru colindatori

Specialistii in Etnografie si Folclor spun ca Ajunul este sarbatoarea de sfarsit de an patronata de Mos Ajun, stapanul timpului, detinatorul puterii anului ce vine. Sub influenta crestinismului, a decazut ca importanta o data cu aparitia lui Mos Craciun, care este identificat mai mult cu sarbatoarea religioasa. Cei doi seamana ca picaturile apa, sunt buni si darnici, cutreiera toata lumea si fac cadouri, mai ales copiilor. Mos Ajun daruieste nuci, pere, covrigi, colaci, placinte, prajituri, bomboane si tot felul de dulciuri, iar Mos Craciun aduce haine, incaltaminte si jucarii. Conform traditiei, Maica Domnului, fiind pe cale sa nasca, cere adapost lui Mos Ajun. Acesta, motivand ca e un om sarac, o refuza, indrumand-o spre fratele sau mai bogat, Mos Craciun. Mos Craciun era stapanul staulului unde au stat Iosif si Maria cand s-a nascut Iisus. Mos Ajun pazea noaptea vitele si a mers de i-a spus lui Craciun ca Maria sta sa nasca. Mos Craciun a trimis-o astfel pe nevasta sa sa o moseasca pe Maria. Dupa nastere, el l-a asezat pe Iisus sub un mar si a inceput sa culeaga fructe pe care le azvarlea de bucurie la toti copiii care treceau pe acolo. De aici, si obiceiul ca Mos Craciun sa vina cu daruri la copilasi.

SARBATORI RELIGIOASE pe 24 decembrie

Ortodoxe
Sf. Cuv. Mc. Eugenia (Ajunul Craciunului)

Greco-catolice
Sf. m. Eugenia. Ajunul Nasterii Domnului. Post si ajun

Romano-catolice
Ss. Stramosi ai lui Isus; Tarsila, fc.

Ajunul Craciunului este ziua de pregatire pentru intampinarea marelui praznic imparatesc al Nasterii Domnului. Este o zi deosebita din punct de vedere liturgic, de asemenea, aceasta ultima zi din Postului Craciunului este zi de post mai aspru, deoarece se ajuneaza pana seara.

Postul de astazi aminteste si de postul tinut odinioara de catehumenii care, in seara acestei zile, erau botezati si impartasiti pentru prima data cu Sfintele Taine, in cadrul Liturghiei Sfantului Vasile cel Mare.

In aceasta zi de pregatire pentru intampinarea praznicului Nasterii Domnului exista randuieli liturgice speciale. In Ajunul Craciunului se citesc Ceasurile Imparatesti si se savarseste Liturghia Sfantului Vasile cel Mare unita cu Vecernia. Caracteristica principala a Ceasurilor Imparatesti este lecturarea unor scrieri din Apostol si Evanghelie care pregatesc si fac mai bine cunoscut praznicul de a doua zi.

Numele acestora vin de la faptul ca in vechime ele erau citite in Biserica "Sfanta Sofia" din Constantinopol, unde asista si imparatul. De asemenea, numele lor aminteste si de faptul ca sunt randuite in ajunul marilor Praznice Imparatesti ale Craciunului, Bobotezei si Invierii Domnului.

In ultima zi a Postului Craciunului, preotul umbla pe la casele credinciosilor cu icoana Nasterii Domnului, spre a vesti marele praznic al Intruparii Fiului lui Dumnezeu din Fecioara Maria.

Tot pentru a aduce vestea cea buna a Nasterii Domnului vin si colindatorii in Ajun, asemanandu-se ingerilor si pastorilor care au vestit Minunea din Betleemul Iudeii.

Sfanta Cuvioasa Mucenica Eugenia este pomenita in calendarul crestin ortodox in 24 decembrie.

Sfanta Eugenia s-a nascut la Roma, in secolul al III-lea, intr-o familie ce facea parte din aristocratia romana a vremii. Tatal sau a fost numit prefect in cetatea Alexandria din Egipt. Aici Sfanta Eugenia a descoperit scrierile Sfantului Apostol Pavel si s-a convertit la crestinism.

A fugit de acasa si impreuna cu doi slujitori a intrat intr-o manastire de calugari, pretinzand ca este famen. A dus o viata de asceza deosebita.
Tatal Sfintei Eugenia, descoperind noua viata a fiicei sale, s-a botezat in credinta crestina. Au fost ucisi impreuna, in timpul prigoanei dezlantuite de imparatul roman Galeriu (305-311).

Daca ti-a placut articolul, te asteptam si pe pagina de Facebook. Avem si Instagram.

ajunul craciunului superstitii ajun traditii ajun
Distribuie:  

Realitatea.net

Din aceeasi categorie

Mica publicitate

© 2019 - Culinar.BZI - Toate drepturile rezervate
Page time :0.2057 (s) | 34 queries | Mysql time :0.017003 (s)